marți, 8 martie 2011 | By: Andremis

E și ziua ta !







- Cine e femeia aia care mătură peste drum ? întrebă curios primarul.
- E una din angajatele noastre de la firma de curățenie, răspunse sec
portarul primăriei generale a Bucureștiului.
- Știi cum o cheamă ?
- Cum să nu, mă înțeleg foarte bine cu ea ! E tanti Margareta ! răspunse
senin portarul.
- Hmmmm …..
- Lucrează la noi de opt ani !
- Are copii ? întreabă primarul gândindu-se în altă parte.
- Trei copii are ! Băiatul cel mare e la liceu iar fetițele la școală, de multe ori chiar eu le aduceam acasă că suntem vecini ! Portarul cu caracter calm căscă.
- Să înțeleg că stă în cartierul Militari ! Primarul se uită pierdut pe stradă,
din spatele ușii principale de la fosta primărie, alături de portarul de noapte.
Garsoniera sa e foarte bine îngrijită.
- Mai lucrează pe undeva ?
- La o spălătorie de pe Berzei, după amiază. Vă dați seama că e greu, ea
singură să hrănească atâtea guri ! Bețivul ălă de soț a plecat cu una întrun sat acum doi ani și de atunci nu mai știe nimic de el. Păi…..
- M-am lămurit !
- Nu mergeți să vă odihniți ? Eu unul de abia aștept să mi se termine tura
și să merg să trag un pui de somn ! Căscă din nou.
- Mai stau puțin apoi merg să mă plimb în Cișmigiu. Nu suport deloc
noul sediu al primăriei generale de pe Indepedenței. Mă deprimă ! Știi â
doar că îmi place să lucrez și noaptea !
Tanti Margareta, primește un telefon, vorbește repede și tare, apoi intră
în playlistul cu manele, își pune căștile pentru a le asculta și începe să măture, îndreptându-se spre toneta de bilete ratb.
Ea încearcă să nu se uitate la oamenii de pe stradă, la zâmbetele lor, la cei
care au visele împlinite, la siguranța lor pentru mâine, la hainele lor
scumpe, la bogăția ce li se citește pe față ci se uită în treacăt doar
la picioarele lor.
A doua zi e opt martie iar tanti Margareta se trezește la patru dimineața. Se spală repede în timp ce-i fierbe cafeaua și încălzește parizer în cuptorul cu microunde pentru copii. Pune câte o ciocoloțică în ghiozdan la fiecare fetiță și ceva bănuți la fiecare. Mătură, se îmbracă și se asigură să pună alarma la ceas pentru băiat. Fetițele totdeauna merg după amiaza la școală duse de ea, apoi merge direct la al doilea loc de muncă.
Peste patruzeci de minute iese din casă. Se duce automat la liftul din capăt deși el merge doar după ora șapte când merg la serviciu cei care au facultate. Văzând că nu merge, coboară pe scări, chiar dacă stătea la etajul opt. O mașină care transporta măturătorii de stradă, o aștepta la cinci minute de mers pe jos, pentru ca la cinci să fie deja la primărie.
În timp ce se îndreaptă repede spre mașină, trece pe lângă bisericuța de cartier albă și prăfuită face cruce și își spune în gând : „Mulțumesc doamne că am de lucru și ai te rog grijă de copii mei !”.
Intră în mașina ce mirosea a benzină și a votcă și salută pe colegele ei. Slăbuță cum e ea, se așează timid pe unul din scaun, nevrând să deranjeze pe nimeni. Colegele ei vorbesc cu multă energie despre ce au făcut vedetele ieri la televizor.
Supravegheatorul lor, încruntat, se uită la ele iar ea știe că la cinci fără cinci, după ce trece de Spitalul Universitar, va spune același lucru : “Să vă schimbați repede ca să începți să măturați din timp !”.
Ajung în magazia cu scule și se schimbă repede. Colegele ei tot bârfesc cu poftă despre vedete de parcă ar fi trei după amiaza.
Primarul își face apariția subtil cu portarul și secretarul secund. Ele se sperie toate și apucă mătura în mână ca și cum sunt gata de plecare la muncă.
- Nu mai e nevoie, dragele mele ! intervine primarul cu o voce calmă.
Ei îi bate tare inima, nici nu are curajul să se uite complet la el, se uită mai mult cu capul aplecat.
- Vă rog să veniți în holul principal de la etajul unu, după ce vă schimbați
de hainele de muncă ! continuă primarul. Portarul e vesel și o privește fix pe tanti Margareta, asigurând-o din priviri că totul e bine și să nu-și facă griji. Ea zâmbește timid.
Când ajunge pe holul de la etajul unul, era o perdea agățată unde era scris cu vopsea de la garduri : „La mulți ani Doamna MARGARETA ! La mulți ani pentru FEMEIA Anului de ziua Femeii și a Mamei !”. Era o masă cu niște boxe, alte două cu mâncare, sucuri, dulciuri și pahare elegante gata de a fi umplute cu vin. Primarul ia un tort unde era scris același mesaj ca pe perdea și i-l duce ei. Ea se rușinează. Tot mai mulți măturători de stradă intră pe hol
- La mulți ani doamna Margareta ! Toți atunci o aplaudă și se adună lângă ea.
Ei îi dau lacrimile și nu știe dacă să ia tortul.
- Ești o femeie model ! Ești o mamă model ! Din acest motiv, am hotărât
ca la această oră să îți organizăm o mică serbare. O meriți pe deplin ! apoi o sărută. Paharele între timp se umplu cu vin. Se va suna la școală pentru a fi învoiți copii tăi. Meriți măcar o zi pe an să stai cu proprii tăi copii ! continuă încântător primarul.
În ochii ei era o lumină puternică de fericire ! Nu-i venea a crede că primarul a organizat o serbare pentru o măturătoare de stradă, mulțumindu-i acestuia cu o voce scăzută.
- Acum să ciocnim un pahar de vin bun ! Din păcate petrecerea la opt dimineața se va termina apoi veți merge acasă ! Azi sărbătorim pentru tanti Margareta, pentru voi și pentru respectul pe care vi-l port ! La mulți ani !
Primarul nu mai stă mult și plecă să se odihnească pentru că îl aștepta o zi grea pentru a transmite urări unor femei pe care nu le cunoștea.
În fiecare an, de opt martie, a început să organizeze câte o mică petrecere între cinci și opt dimineața pentru o măturătoare de stradă.
La mulți ani !






Mulţumesc pentru că aţi citit povestirea lunii Martie 2011 !



Autor povestire : Andremis

Banner povestire : Andremis





© www.andremis.blogspot.com 2011


Site Cv Cultural

1 comentarii:

Scorţişoară spunea...

Mie mi-a dat o lacrimă... Nu ştiu dacă tristeţea povestirii în sine e vinovată sau doar starea mea vulnerabilă din ultimele zile, cert e că am rămas impresionată.

Trimiteți un comentariu

sinceri versus siceritate